Timp liber

Codex Gigas sau Biblia Diavolului

Codex Gigas (cartea uriașă) este cel mai mare manuscris medieval din lume. A fost scris la începutul secolului XIII de un călugăr în mănăstirea Benedictine din Podlazice, Cehia de astăzi. Este păstrată în Librăria Națională a Suediei din Stockholm.

Cunoscută și sub numele de „Biblia Diavolului” datorită ilustrațiilor din manuscris în care este reprezentat diavolul, este considerată și cea de-a 8-a minune a lumii. Practic toate imaginile mai mult sau mai puțin comerciale din ziua de astăzi care reprezintă Diavolul au fost create după o imagine ce-l reprezenta în acest manuscris. Este cea mai veche imagine a infățișării Diavolului care a fost descoperită până acum.

Coperta codexului este realizată din lemn, acoperită cu piele și ornamente metalice. Nu degeaba poartă numele de „cartea uriașă”, are o dimensiune de 92 cm lungime și 50 cm. lățime, cu o grosime de 22 cm. Codexul are o impresionantă greutate de 75 kilograme.

Istoria codexului

Codexul a trecut prin multe dezastre, a fost salvat dintr-un incendiu de un calugăr, însă din pricina greutății sale, nu a putut fi coborât pe scări. Pentru a salva manuscrisul de la incendiu, calugărul l-a aruncat pe geam. Codexul nu a suferit deteriorări grave, dar cel puțin a scăpat incendiului.

Codexul a fost transportat de la mănăstirea Benedictine (Cehia) la Cistericans Sedlec. Între anii 1477 si 1593 codexul a fost ținut în librăria mănăstirii din Broumov, iar apoi a fost dus la Praga, în 1594, unde a devenit parte din colecția lui Rudolf al doilea.

La sfârșitul războiului de 30 de ani, în 1648, întreaga colecție a fost furată de armata suedeză. Din anul 1649 până în 2007, manuscrisul s-a păstrat în Libraria Roiala din Stockholm.

In 24 septembrie 2007, dupa 359 de ani, „Codex Gigas” a fost readus la Praga în cadrul unei expoziții.

Codex Gigas

Codex gigas a fost scrisă de un călugăr condamnat pentru păcate grave. Călugărul trebuia zidit de viu, iar pentru a-și salva viața, acesta a jurat episcopului că va crea cea mai frumoasă carte pe care a văzut-o lumea, care va conține Biblia dar și toate cunoștințele dobândite de om până la acea vreme, toate într-o singură noapte.

Legenda spune că pentru a-și duce la îndeplinire misiunea imposibilă, călugărul și-ar fi vândut sufletul diavolului.

Pentru scrierea acestei cărți s-a presupus la început că a fost nevoie de multe persoane. Însă, în urma analizelor grafologice, studiu sponsorizat de National Geographic s-a ajuns la concluzia că „Biblia Diavolului” a fost scrisă de un singur om. Literele aveau de la începutul cărții până la sfârșit aceleași forme, demonstrând că a fost scrisă de o singură persoană.

Autorul este posibil să fi fost un anume Hermann, un călugăr care a ales o viață solitară în urma încălcării unei reguli a ordinului din care făcea parte. Hermann a folosit un singur tip de cerneală.

Legenda este reală până unde este mentionată durata finalizării manuscrisului. Studiile au arătat ca o persoană putea să scrie o asemenea carte în 20 – 30 de ani.

Călugărul a fost copist și grafician și a trăit în mănăstirea din Podlazice, locaș distrus în secolul al XV-lea, în timpul războiului regilor.

Continutul codexului

În codex se găsesc manuale de botanică, Întâmplări istorice, leacuri pentru boli grave, lecții de spiritualitate, rețete medicale pentru diverse afecțiuni și incantații. Codexul a fost supranumit „Biblia diavolului” deoarece este singura Biblie care include un portret imens al Satanei, jumătate om, jumătate bestie.

Manuscrisul conține: „Alfabet”, „Vechiul Testament”, „Iosephus Flavius”, „Isidorus”, „Medica”, „Noul Testament”, „Confesiuni”, „Havenly City”, „Diavolul”, „Invocari / incantatii”, „Cosmas”, „Nume” si „Calendar”.

Manuscrisul poate fi accesat și online aici: http://kb.se/codex-gigas/eng/Browse-the-Manuscript/

Codexul conține biblia, începând cu Vechiul Testament, urmat de lucrări istorice ale lui Flavius Josephus ce a trăit în primul secol al erei noastre.

Capitolul „Isidorus” este destinat lui Isidore, ce a trăit în secolul al VI-lea in Spania, urmat de o colecție de lucrări medicale. Codexul contine si Noul Testament. Ultima mare lucrare din acest codex este destinată „Cronicile Boemiei” de Cosmas de la Praga (1045 – 1125). Aceasta este prima istorie a Boemiei și reprezintă o lucrare importantă.

În manuscris mai există și lucrări mai mici. Prima, înaintea imaginii cu „Orasul din ceruri” este descrisă pocăința lui pentru cele comise. A doua, după portretul Diavolului este o lucrare destinată exorcizării de spirite malefice.
Ultima lucrare se numește „Calendarul” și conține o listă de sfinți precum și zilele când sunt comemorați aceștia.

Cea mai importantă carte a creștinătății este Biblia. Au fost atent selecționate diverse texte, deoarece toate acestea aduceau informații despre istoria iudeilor (in Josephus), cunoștințe universale (Isidore), medicină și istorie locală (Cosmas).

Cerul și Pământul

În codex găsim și două imagini, una reprezentând cerul, cu stele albastre, Soarele și Luna, iar ce-a de-a doua reprezentând Pământul, cu oceane verzi, probabil înainte de Creație.

Portretul Diavolului

Portretul Diavolului este cea mai faimoasă imagine din Codex Gigas și se află la pagina 290. De la această poză a primit renumele de „Biblia Diavolului”. Diavolul este înfățișat singur, stând cu brațele în sus. Este desenat doar cu patru degete, cu ghiare și coarne.

Scopul acestui portret a fost pentru a aminti cititorului de păcat și de Diavol. Pe pagina opusă, este desenat Raiul, scopul lor fiind de a arăta avantajele unei vieți bune fără de păcat. Portrete reprezentând Diavolul au fost numeroase și erau un lucru comun în arta medievală, dar imaginea din Codex Gigas este unică în cărți, înfățișându-l singur și fiindu-i dedicată o pagină întreagă.

Mulți au susținut că este ceva necurat cu acest codex, deoarece pagina unde este desenat diavolul are o altă culoare față de celelalte. Însă codexul a fost expus deschis chiar la celebrul desen al diavolului. Din acest motiv pagina unde este reprezentat diavolul este mai deteriorată.

 

 

 

Sursa