Ghioceii, mai mult decât simpli vestitori ai primăverii

Florile “vedetă” ale lunii martie sunt mai mult decât banale mărțișoare pe care le oferim celor dragi. Ghioceii au pe lângă calitatea de a ne aduce buna dispoziție și proprietăți terapeutice recunoscute în lumea medicală.

Secolul trecut, cineva a sugerat că planta misterioasă ce apare în Odiseea lui Homer este de fapt un ghiocel. Substanța sa activă galantamina, ar fi putut acționa ca antidot împotriva otrăvurilor lui Circe. Dând la o parte legenda, galantamina s-a dovedit extrem utilă în tratamentul bolii Alzheimer precum și a altora.

Există numeroase varietăți de ghiocei, cu flori simple sau duble, care diferă în principiu prin mărime și floare și prin perioada de înflorire. Alanthus nivalis este ghiocelul obișnuit, care înflorește din ianuarie și care, în condiții favorabile de mediu, continuă să înflorească până prin luna martie. Tulpinile, frunzele și florile de ghiocei bine uscate au numeroase calități terapeutice.

În medicina naturistă, ghioceii sunt folosiți pentru tratarea anumitor afecțiuni neurologice. Infuzia de ghiocel poate fi un remediu excelent pentru combaterea crampelor musculare și destinderea mușchilor.

Potrivit specialiștilor, bulbii proaspeți sunt toxici. Pentru a evita complicațiile, ceaiul de ghiocei ar trebui cel mai bine cumpărat de la Plafar. Însă putem prepara decoctul și acasă, din bulbi uscați bine și mărunțiți, care se fierb 5 minute în 500 ml de apă.

Se beau maxim 3 căni pe zi, pentru atenuarea durerilor, și pentru a ne menține creierul în formă. De asemenea, bulbii de ghiocei au calitatea de a atenua durerile, în special migrenele, durerile reumatice și spasmele musculare cauzate de efort. Infuzia preparată din ghiocei uscați pentru combaterea crampelor musculare și pentru destinderea mușchilor se prepară din două lingurițe de plantă uscată și dintr-o cană de apă adusă la punctul de fierbere.

Sursa

Distribuie acest articol și prietenilor tăi: