În lumea vegetală există puţine plante care să egaleze, prin superlative, Ginkgo biloba. Nicio altă specie vegetală existentă astăzi pe Terra nu are o vechime aşa de mare ca acest arbore.

Este cel mai bătrân supravieţuitor al univer­sului vegetal, rezistând încă din era mezozoică, cu aproximativ 350 de mi­li­oane ani în urmă, de pe vremea dino­zaurilor şi a altor animale uria­şe, astăzi dispărute. A suportat toate marile cataclisme geologice, iar Charles Darwin, în „Originea spe­ciilor”, spune despre acest arbore că este „o fosilă vie”, având o mare capacitate de supravieţuire.

În lucrările ştiinţifice dedicate acestui „monstru sacru” al lumii ve­ge­­tale se face referire la faptul că „du­pă aruncarea bombei atomice, la 6 au­gust 1945, asupra oraşului Hiro­shi­ma, din Japonia, singurul supra­vieţuitor a fost un arbore de Ginkgo, situat la mai puţin de 30 de metri de lo­cul căderii bombei. În anul următor, mugurii arborelui au pornit în vege­taţie, fără să sufere nicio modificare genetică”.

Pentru frumuseţea lor, aceşti ar­bori, încă din antichitate, în China şi Japonia erau plantaţi ca semn de pie­tate, în grădinile templelor budiste şi lângă altarele de rugăciune, iar frun­zele se foloseau ca monedă de schimb.
În anul 1710, a fost adus în Europa şi plantat în Grădina Botanică din Utrecht, Olanda.

Mai este denumit şi „copacul lui Dumnezeu, arbo­rele vieţii, arborele-pagodă, caisa argintie sau arbo­rele templier” în diferite zone ale globului.

 

Descriere

Este un arbore uşor de recunoscut, având înălţimea de până la 40 m, cu o coroană ramificată în forma acoperişului unei pagode – de aici şi denumirea de „arborele-pagodă”.
Frunzele sunt bilobate, de culoare verde kaki la început, iar spre toamnă capătă o culoare galben-viu, de o frumuseţe fascinantă, atrăgând privirea trecă­to­rilor în momentul căderii frunzelor, formând o ade­vă­rată ploaie aurie.

Plantaţi un Ginkgo! Vă împodobeşte grădina şi vă menţine sănătoşi
Ginkgo biloba este printe rarele plante dioice, care au florile femeieşti pe un copac, iar florile bărbăteşti pe un alt copac. În lumea vegetală, sunt mai dese plantele dioice care au florile femeieşti şi bărbăteşti pe aceeaşi tulpină (ex: dovleacul, castravetele, cătina). Marea majoritate a plantelor superioare sunt monoice, cu flori hermafrodite, adică au organele femeieşti şi bărbăteşti incluse în aceeaşi floare.

Pentru a se obţine fructe de calitate, în cazul arbo­relui de Ginkgo biloba, cele două exemplare trebuie să fie împreună într-o plantaţie. Sunt intere­saţi de acest lucru în special locuitorii din Asia, unde sunt folosite mai mult fructele decât frunzele.

 

 

În România, materia primă folosită pentru pro­prietăţile terapeutice este frunza, nefiind atât de im­portant ca cei doi arbori, purtători de flori femeieşti şi bărbăteşti, să crească alături.

Discutând şi întrebând un cultivator de Ginkgo biloba, de la care am şi achiziţionat frunzele pentru procesare, ce fel de puieţi a aclimatizat (cu flori femeieşti sau bărbăteşti), pe moment mi-a răspuns că nu ştie. Eventual, voi putea primi un răspuns peste 20 de ani, la momentul maturizării arborilor, când vor înflori şi vor fructifica. Cultivatorul a mai făcut o completare, şi anume că, logic şi sigur, să­mânţa din care a obţinut puieţii provine de la un exem­plar ce a avut flori femeieşti.

De aici se poate face o paralelă sau o asemănare cu ciclul biologic al vieţii umane, respectiv naşterea unui copil, care este apanajul femeii, dar nu poţi şti dacă prun­cul este băiat sau fată decât după naşterea aces­tuia.

Fructele sunt globuloase, de mărimea unei caise, cărnoase, galben-argintii (de unde şi nu­mele arborelui, „caisa argintie”).

În terapia medicală se utilizează cel mai mult frun­zele, în Asia folosindu-se mai mult fructele.

Zona de răspândire

În România a fost adus şi plantat ca plantă ornamentală şi se găseşte în unele parcuri şi gră­dini botanice din marile ora­şe – Iaşi, Cluj-Napoca, Timi­şoara, Brăila, Bucureşti.

În ultima perioadă, în ţara noastră s-au înfiinţat pepiniere, în scopul aclimatizării şi culti­vării arborelui de Ginkgo bi­loba, pentru recoltarea frun­zelor folosite în scop tera­peu­tic. Cei care deţin case şi au su­ficient spaţiu în curte pot plan­ta acest pom sacru, beneficiind atât de aspectul său ornamen­tal, cât şi de proprietăţile te­rapeutice ex­cep­ţionale ale frun­zelor.

Sursa

Comments are closed.