Oh,DA ! Suferim mereu. Viața înseamnă mai mult durere. Am scris suferim ? Ce credeți că eu sunt o excepție?

Vă cert pe voi, dar de fapt bănuiesc că mă certam cu mine. Pentru că sufăr în rând cu voi și mi-e ciudă că viața nu e așa cum mi-o doresc. Mai intră cineva în clubul meu ?

Ei, dar ia să ne gândim un pic că în toată această mare întunecată a deșertăciunii, și fericirea vine în primul rând tot din noi. Să nu uităm că linia dintre fericire și tristețe poate fi călcată foarte ușor, precum cea dintre nebunie și genialitate – acum depinde în ce parte. Trebuie să avem puterea de a găsi mici oaze de bucurie în acest deșert al durerii care este lumea noastră. Faceți cum am făcut eu. Am căutat mereu fericirea în cele mai banale lucruri (și în cele mai sinistre locuri). Nu am reușit mereu, dar am încercat și sa știți că de obicei funcționează. Și în plus să știți că nu sunt singurul care face așa. Încrederea în mai bine vine în primul rând din interiorul fiecăruia dintre noi. Să nu mă întrebați de unde avem noi oamenii asemenea putere de regenerare pentru că nu aș știi să vă răspund. Poate de la Dumnezeu. Eu unul m-am luptat cu viața de când mă știu și m-am luptat și cu Dumnezeu. (Poate Dumnezeu e Viața însăși). Oricum am avut și forța să urăsc și puterea să iubesc. Și tăria de a supraviețui peste tot ce a fost și este suferința în viața mea.

Ciudat sau nu, uneori ne regăsim pe drumuri pe care nici nu am crezut că o să ajungem vreodată în viața asta. Și toate acestea se întâmplă pentru că principiile noastre nu ne-au lăsat să privim mai departe de acea linie imaginară.

Și am știut mereu să zâmbesc , cum de altfel intenționez să fac până la sfârșitul vieții și cum vă sfătuiesc să faceți și voi. Pentru că după un cer plin de nori , nimic nu e mai frumos decât o rază de soare.

Write A Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.