Blog

Pentru viitorul meu iubit : „UNDE NAIBA EȘTI?”

Pentru viitorul meu iubit : „UNDE NAIBA EȘTI?” Serios, unde ești? Poți ridica o mână sus dacă ești al meu? Îmi poți da un semn măcar să știu că exiști? Sau măcar să știu când treci prin preajmă…Pentru că m-am săturat să tot aștept. Și e plictisitor.

Nu-ți face griji, nu mă tăvălesc pe jos plângându-mi de milă. Umblu prin baruri, la petreceri, folosesc aplicații de întâlniri online și am prieteni minunați. Nu stau doar în pat plângându-mi de milă pentru că nu te-am întâlnit încă. Sunt fericită cu viața mea așa cum e ea. Nu spun că am nevoie să apari brusc. Nu spun că am nevoie să fii în brațele mele acum. Dar uneori, când sunt singură, cu gândurile mele urlând, sunt speriată. Mi-e frică. Mă simt singură.

Eu cred că e normal să ai acele temeri. E normal să ai temeri pentru viitorul tău. Dar…când acele temeri se strecoară în mintea mea, e greu să le fac să dispară.

Acele gânduri îmi spun că îmbătrânesc si îmi voi petrece bătrânețile singură. Îmi spun că nu am să mă așez la casa mea și că nu îmi voi găsi sufletul pereche. Îmi șoptesc noaptea spunându-mi să mă grăbesc și să mă apuc să caut. Îmi urlă dimineața în minte că ar trebui să nu mai umblu singură zi de zi. Uneori le ascult. Doamne, dacă nu te voi găsi vreodată? Dacă tu nu ești ceea ce caut? Cât timp va dura? Dacă tu nu mă vei iubi la fel de mult cum o voi face eu? Atunci ce va fi? Dacă nu voi mai găsi pe altul măcar ca tine?

Dar având acea neliniște despre „DACĂ”, nu mă va ajuta să te găsesc. Și nu va schimba nimic. Sunt sigură, dacă ai fi aici acum, probabil îmi vei spune să mă calmez. Să mă relaxez. Și voi încerca. Pentru că știu că să te îngrijorezi despre lucruri care nu s-au întâmplat încă, nu este foarte benefic. Voi încerca să trăiesc momentul  încercând să mă concentrez la ceea ce fac nu la ceea ce NU fac. Voi încerca cu adevărat.

Dar, dacă vrei să apari doar mâine, va fi OK și așa.

Probabil mă vei salva de vreun atac de panică și de insomnii. Și la următoarea nuntă la care voi fi invitată nu voi mai fi nevoită să merg singură. Voi avea pe cineva care să mă țină de mână și să-mi spună „TE IUBESC”.

Deci, dacă ești acolo undeva, ar fi minunat dacă mi-ai da vreun semn că, odată, cândva, vei apărea. Ar fi minunat să știu că întradevăr exiști. TE ROG, dacă mă vezi, spune-mi un „SALUT!”. Fă-mi cu mâna. Sau un mic semn. Chiar și unul mic mic…

Pentru viitorul meu iubit : nu știu unde ești acum, sau ce faci. Nu-ți știu numele sau culoarea ta preferată. Nici măcar nu știu cum arăți. Dar știu că atunci când te vei arăta, voi fi a ta. Doar a ta.

Voi fi motivul tău preferat pentru a te trezi în fiecare dimineață. Motivul tău de a spune NOAPTE BUNĂ. Vei fi al meu. Vei fi iubirea mea…