Tag

fericire

Browsing

Fericirea mea n-a depins niciodată de vreun moment de nebunie în care resping orice fel de contact cu oamenii. Nu am reacțiile astea pentru că sufăr, nu suport oamenii sau sunt sălbatică. Au fost clipe în care eu însămi am crezut despre mine că sufăr, însă acum consider că a fost doar un motiv pentru a fi singură. Acum, privind înapoi în timp, mă regăsesc în camera mea de odinioară, cu becul stins, cu lumânări sau lampa pornită, citind o carte, scriind cuvinte noi in vocabular, adunând citate sau, pur și simplu, ascultând, la căști, o piesă anume pe „repeat”, cu ochii în tavan.

Abia acum conștientizez relația mea strânsă cu singurătatea. A fost mereu lângă mine și nu m-a plictisit niciodată. În general, când stai prea mult în preajma unor oameni, începi să te plictisești pentru că se repetă. Spun aceleași povești, au aceleași reacții și vorbesc despre aceleași lucruri. Am observat acest lucru mai ales pentru că și eu am făcut la fel și nu o singură dată. Până m-am plictisit.

M-am plictisit de mine dar în jurul altora pentru că oamenilor trebuie să le vorbești despre ce-i interesează, altfel e mai bine să nu le vorbești deloc. E un fel de „trebuie să le spui ceea ce vor să audă”, ca să nu pari vreun sărit de pe fix, infatuat sau mai rău, ciudat. Trebuie să ai răbdare să le asculți bârfele și discuțiile care nu duc niciunde dacă vrei să le fi prieten. Și de parcă nu ar fi de ajuns, trebuie să și participi. Să ai reacții gen : „Vai, nu! Chiar așa? Incredibil, ce nesimțită” sau „Săracul de tine, prin ce-ai trecut” sau măcar un „Crede-mă, știu cum e”. Dacă încerci să schimbi subiectul, e clar că nu îți pasă de durerea celui apropiat și devii tu subiectul bârfelor în cadrul unei situații asemănătoare.

Se întâmplă însă, să ai norocul să întâlnești și oameni care folosesc cuvintele ca să transmită idei, ca să facă schimb de idei. Și oricât de incredibil poate suna pentru unii, oamenii aceștia nu sunt deloc plictisitori. Te trezești dis-de-dimineață cu ei la geam, cântându-ți la chitară, spun bancuri haioase, sunt pasionați de lucruri despre care majoritatea nu știu mai nimic, știu să danseze dansuri demult uitate sau cu cele mai simple cuvinte, te pun pe gânduri și îți transmit o stare de bine. Te pun pe gânduri dacă îți place să gândești.

Dacă îți folosești creierul doar ca să respiri și doar când primești impulsuri către centrele nervoase cum că ar trebui să miști mâna să te ștergi la fund sau să îți dai cu pumnu’ în piept (mai mult la figurat) câte-ai făcut sau cine ești și mai ales, câte ai, atunci nu ai să faci niciodată vreo diferență între o conversație cu rost sau una fără rost.

Intuiesc doar, care este sensul vieții, dar ştiu cât de important este … să fim fericite: poate chiar ăsta e sensul vieții ? Exista lucruri care te vor face mai fericită?

Tu cât de fericită eşti? Poate te vor ajuta aceste sugestii adunate din înțelepciunea altora:

1. Ai grijă de corpul tău, culcă-te la o oră decentă şi dormi suficient, nu te înfometa. Eu am invățat să savurez o ciocolată fără să mă simt vinovată pentru multele calorii pe care le are, să dorm cât vreau în weekend, fără să mă uit la ceas. Ştiu că trebuie să ne menținem suple, acum toată presa este plină de imagini cu femei silfide şi cu diete, dar poate ar trebui să ne bucurăm de „rotunjimile” noastre, fără a ne mai simți „grase”.

2. Fă lucruri care îți plac, găseşte-ți un hobby, ceva care să îți facă plăcere şi să te capteze.

3. Investeşte în lucrurile care sunt importante pentru tine şi care îți fac plăcere. Chiar cu bani puțini, poți face lucruri care îți plac, cum ar fi să cumperi bluza turcoaz, care îți evidentiază aşa de bine ochii, tarta cu fructe de pădure, ultimul film de dragoste de la mall.

4. Menține legatura cu familia şi prietenii tăi, ei sunt cei mai importanți pentru tine. O dată ce înaintam în vârstă, constatăm cât de importantă e familia, acele persoane care ne stau alături necondiționat şi deasemenea vechii prieteni.

5. Iartă-ți greşelile trecute şi fii împăcată cu nereuşitele.

6. Pleacă departe, împarte-ți concediul în doua părți. Concediul e sfânt şi trebuie profitat de fiecare zi, să vizităm noi colțişoare de lume. Doar aşa ne putem deconecta de la rutina cotidiană şi să fim mai eficiente atunci când revenim la muncă.

7. Enumeră împlinirile din viața ta, fii recunoscător pentru ceea ce ai. Roagă-te şi mulțumeşte Cerului pentru câte daruri ți-a dat: sănătate, o familie, un serviciu, un acoperiş deasupra capului.

8. Fiecare dintre noi avem nemulțumirile noastre, unele defecte, care ne deranjează, încearcă să te accepți aşa cum eşti.

9. Sărbătoreşte când atingi un obiectiv. Prelungeşte gustul dulce al succesului cu o ieşire în oraş cu o ființă dragă.

10. Drept concluzie, eu cred, citind aceste sfaturi, că fericirea în viață provine de la împăcarea cu sine. Ea vine din bucuria micilor plăceri, nu din euforia marilor vise împlinite.

Sursa

Vei putea fi fericit cu lumea din jurul tău. Vei accepta mai ușor oamenii care te atacă , care te acuză…

Vei putea accepta pe cineva să îți intre în suflet fără să il privești cu scepticism, fără să crezi că e doar o persoană oarecare. Inima îți va bate din nou cu putere, îți vor zbura fluturii prin stomacul golit de astfel de sentimente…Poate persoana care va veni în viața ta va fi cea potrivită,care să te țină pe aceeași liniște interioară…

Lumea îți va fi deschisă în alt fel, mai liber. Dragostea te va invada prin toate părțile care nici măcar nu știai că le ai. Vei zâmbi mai mult. Mai des. Mai ușor. Brațele tale vor căuta îmbrățișarea veșnic căutată, o vor savura…Te miri? Te miri că totuși iubești? E firesc , doar că nu știai că mai poți…nu știai că are un așa gust plăcut…să iubești…să nu mai suferi…

De ce să suferi? De ce IAR? Ai trecut prin atâtea SINGUR ! Persoana care o credeai specială era doar…un oarecare. Un alt OM indiferent față de sentimentele tale. Sentimentele care TU le-ai pus pe tavă, care le-ai dăruit din străfundurile inimii tale. Ai încercat tot ce era posibil să oferi totul. Dar ce ai primit? Reproșuri ! Ignoranță ! Distanță !

Nu asta e ceea ce meriți. Meriți totul. Tu ești unic. Poți fi fericit. Nu azi. Nu mâine. Dar într-o zi vei ieși în ploaie fără să plângi, fără să regreți timpul pierdut…

Dar și aceste pierderi au frumusețea lor. Atunci când te regăsești, atunci când te reîntâlnești, atunci când îți vezi sufletul și visele, parcă merită să lupți mai tare, mai mult, mai puternic. Și adevărul e că nici nu simți că lupți!

Așa că luptă. LUPTĂ pentru ce vrei. Încearcă să nu lupți singur. Singurătatea e neplăcută, dar uneori e necesară. Încearcă să TRĂIEȘTI. Să-ți trăiești viața care o sperai…

De ce să fii trist când să fii fericit este atât de simplu? De ce să lovești când poți să mângâi?

De ce să țipi când poți să discuți liniștit ? De ce să fii morocănos când poți să zâmbești și să fii amabil? De ce să tai când poți să crești? De ce să arunci când poți să ai grijă?De ce să fugi când poți să admiri peisajul?De ce să menții distanța când poți să îmbrățișezi? De ce să fii orgolios când poți să apreciezi? De ce să-ți complici viața când poți să ți-o faci mai frumoasă? De ce să urăști când poți să iubești? De ce ?

De ce trebuie să doară,de ce e nevoie de clipe grele,pentru ca oamenii să arate că încă mai ştiu să fie solidari,să arate că încă mai știu să fie… oameni și să le pese de aproapele lor?… de ce nu putem face asta mereu?… de ce trebuie mereu plătit un „tribut„?

Nu prea sunt multe de spus sau orice și oricum s-ar spune, vidul rămâne același, iar cuvintele sunt de prisos.

N-am învățat… nici n-am vrut să-nvățăm că totul are un „termen de valabilitate„… că nimic nu e veșnic. N-am învățat cum să ne despărțim de cineva drag, pentru că nu există un manual, nu există cuvinte care să ne panseze rănile, culori care să ne umple abisul din inimă, gânduri care să ne limpezească haosul din minte… să înțelegem de ce tocmai…?

Și-au trebuit să plece ei… ca să aflați că atunci când te desparți de o ființă dragă… durerea e atât de vie încât o poți atinge. Și au plecat… și au luat și căldura, și albastrul, și sufletul celor dragi. Au lăsat frig, o pătură de nori gri și un spațiu gol într-o zi de octombrie… și i-a lăsat să se obișnuiască cu ele.

Viața v-a despărțit,dar voi o veți purta în suflet mereu…