Tag

pesteri

Browsing

Știai că există o peșteră în Apuseni unde gheaţa arde ? Este locul în care tot timpul anului se găsește zăpadă şi gheață, iar legendele care circulă în jurul lui i-a atras, de sute de ani încoace, pe vânătorii de comori. Se spune că aici și-au îngropat dacii una dintre cele mai valoroase comori.

Una dintre cele mai valoroase comori ale României se ascunde în inima Munților Bihor, pe Valea Galbenă, scrie one.ro. Un loc fabulos, unde tot timpul se găsește zăpadă și gheață şi în jurul căreia circulă povești din moș-strămoși despre aurul ascuns al dacilor.

Peștera din Apuseni numita peștera Focului Viu stă sub semnul vechilor povestiri despre eroi de staturi formidabile care au trăit în vremurile de demult în aceste zonă. Potrivit romania-redescoperita.ro, una dintre legende vorbește despre o familie de uriași pe care Decebal a adăpostit-o în Apuseni cu condiţia ca aceasta să-i păzească aurul ascuns în peşteră.

Într-o zi, oamenii care au venit să fure comoara l-au momit pe mezinul familiei cu mâncare otrăvită. Băiatul a murit, dar nici prădătorii nu au avut o soartă mai bună, găsindu-şi sfârşitul sub bolovanii care s-au prăvălit peste ei atunci când au intrat în peşteră. De durere că şi-a pierdut copilul, bătrânul uriaş a început să răscolească pământul şi aşa s-au format toate văile, dealurile şi peşterile din zonă.

Peştera Gheţarul de la Focul Viu se află în Munţii Bihor, pe Valea Galbenă, la 500 de m spre NV-V de Vârful Piatra Galbenii şi Vârful Cuculeul de Fier. Face parte din Parcul Natural Apuseni.

Potrivit Wikipedia, în peşteră se poate intra numai coborând pe scara de lemn. Peştera are două săli. În prima, Sala Mare, de 46 de metri înalţime şi 68 lungime, se află gheţarul de 25.000 mc, al treilea ca mărime după cele de la Scărişoara şi Borţig. Gheţarul rezistă pe tot parcursul anului, deoarece tavanul sălii este deschis, iar aerul rece se acumulează aici, lipsind ventilaţia în interiorul încăperii. Prin fereastra din tavan, au căzut frunze, zăpadă şi buşteni, care au rămas prinşi în masa gheţarului, formând acolo o movilă.

În spatele Sălii Mari, există grupuri de stalagmite, pe care se răsfrâng razele soarelui, provocând reflexii scânteietoare, reflexii care au dat numele peşterii: Focul Viu. În spatele stalagmitelor se află o galerie care duce spre Sala Mică, care, la rândul ei, conţine mai multe formaţiuni de stalagmite. Sala coboară cam patru metri pe partea stângă a alunecării de gheaţă, are concreţiuni de calciu şi nu are lumină naturală. Peştera se termină cu o gaură verticală blocată. În descrierile mai vechi, obiectivul natural purta numele de „Peştera Eschimoşilor”.

Cel mai bine este să vizitezi peştera vara, în jurul orei 14, când razele soarelui pică perfect perpendicular până în camera gheţarului şi capătă nuanţe roşiatice, creând iluzia de foc, un decor unic şi magic. Peştera este parţial amenajată şi se poate vizita uşor, iar accesul este permis până la balustrada din lemn amenajată la intrare, de unde se poate observa gheţarul.

Sursa : voceatransilvaniei.ro

         

Conform sit-ului http://blog.hotelguru.ro/, Peştera Scărişoara din judeţul Alba este una din cele 10 minuni ale naturii din România.

Alături de Peştera Scărişoara mai sunt cuprinse următoarele obiective turistice: Delta Dunării; Vulcanii noroioşi; Groapa Ruginoasa; Cazanele Dunării – Porţile de Fier; Cheile Nerei; Delta Comanei; Cascada Cailor; Parcul Naţional Retezat şi Sfinxul din Bucegi.

Pe scurt cei de la blog.hotelguru.ro spun următoarele despre Peşetra Scărişoara: „Seria celor zece minuni ale naturii continuă cu Peştera Gheţarul de la Scărişoara, aceasta fiind prima peşteră din România declarată monument al naturii înca din anul 1938. Face parte din sistemul carstic Gheţar – Ocoale – Dobreşti din munţii Apuseni, iar numele i se trage de la faptul că adăposteşte în ea cel mai mare gheţar subteran din ţară”.

Situată în Munţii Apuseni la aproximativ 40 km de oraşul Câmpeni, în NV judeţului Alba, pe teritoriul comunei Garda de Sus, Peştera Scărişoara este una dintre cele mai mari peşteri cu gheaţă din România (al doilea gheţar subteran ca mărime din lume. Cel mai mare este în Slovacia).

Nu se poate preciza cu exactitate dată când peştera a fost descoperită dar este menţionată de către Adolt Schmididi în 1863, geograf austriac care a făcut primele observaţii şi prima hartă a peşterii. Declarată monument al naturii şi rezervaţie speologică, peşteră, situată la o altitudine de 1150 m este renumită datorită prezenţei în interiorul ei a unui gheţar cu vechime de peste 3000 de ani, ce are o suprafaţă de 5500 metri pătraţi, cu grosime a stratului de gheaţă ce depăşeşte în unele locuri 37 m, iar unde este stratul cel mai subţire 26 m.

Peştera Scărişoara are o lungime totală de 750 m din care vizitabil 250 m iar adâncimea de 110 m, cu o intrare de 50 m diametru şi 48 m adâncime accesul făcându-se printr-o scară metalică în vederea facilitării intrării turiştilor.

sursa: blog.hotelguru.ro