Tag

sufletul pereche

Browsing

Atunci cand intalnesti acea persoana speciala, sufletul pereche, omul destinat pentru a isi petrece viata alaturi de tine, te poti astepta ca lucrurile speciale sa se intample in viata ta.

Pe masura ce tu si partenerul de cuplu creati acea legatura intre voi, iti dai seama ca aceasta conexiune romantica importanta modeleaza si alte lucruri…

Iata care sunt cele 5 lucruri care se intampla atunci cand iti intalnesti sufletul pereche:

1. MIRACOLELE APAR IN VIATA TA

Cand gasesti acel suflet menit pentru sufletul tau, simti ca in viata ta apare un miracol. Cu trecerea timpului incepi sa observi si alte coincidente fericite. Conexiunea dintre voi este o parte a destinului tau. Acum, ca esti pe cale sa finalizezi aceasta aprte a scopului vietii tale, alte piese se vor aranja frumos in puzzle.

2. SUFLETUL TAU PERECHE TE AJUTA SA REZOLVI PROBLEME PENTRU CARE NU AVEAI RASPUNS INAINTE

Pana cand sa il intalnesti, a nu avea un suflet pereche era parca precum o problema care trebuia rezolvata. Acum, ca inima ta si-a gasit jumatatea, iti poti concentra energia asupra altor lucruri care au nevoie de atentie.

Neil Clark Warren, autorul cartii Date or Soul mate?: How to know if someone is worth pursuing in two dates or less spune ca sufletul tau pereche este o persoana care devine partenerul tau financiar pentru viata, coleg de camera pentru viata si parinte comun pentru fiecare copil. Cand iti gasesti un suflet pereche, aceste decizii cruciale nu mai sunt un motiv de ingrijorare pentru tine. A avea pe cineva pe care sa te bazezi, care sa te sprijine si sa iti fie alaturi parca iti ia de pe umeri o povara uriasa.

Doua minti si doua inimi lupta impreuna pentru depasirea oricarui obstacol. Partenerul tau iti accepta visurile si vrea ca tu sa fii fericit, motiv pentru care isi va concentra intreaga energie pentru a te ajuta sa ajungi acolo unde iti doresti.

3. AI O RELATIE MULT MAI FRUMOASA CU PERSOANELE DIN VIATA TA

Dupa ce ti-ai intalnit sufletul pereche, celelalte conexiuni din viata ta devin si ele mai importante. Gasesti imediat o modalitate de a te apropia de persoanele dragi, incepi sa petreci mai mult timp cu familia, cu rudele si cu prietenii dragi.. si asta deoarece inveti sa apreciezi iubirea din viata ta.

Oamenii care iti sustin relatia ta de dragoste sunt cei pe care vrei sa ii pastrezi langa tine.

4. OAMENII DIN JURUL TAU ISI INTALNESC SI EI SUFLETELE PERECHE

Dupa ce ti-ai intalnit sufletul pereche, incerci sa ii ajuti si pe ceilalti sa vada posibilitatea de conexiune, de dragoste, din jurul lor. Vrei sa ii vezi fericiti alaturi de cineva care sa le fie alaturi oricand, la bine si la greu.

5. MODUL IN CARE PRIVESTI LUMEA SE SCHIMBA

Sufletul tau pereche te va ajuta sa vezi lucrurile in mod diferit. Esti mult mai optimist, mai increzator, mai puternic si incepi sa iti faci planuri, sa intelegi ce iti doresti de la viata.

Sursa

         

Pana si cele mai cinice persoane isi doresc si spera ca vor intalni sufletul pereche, pe acel cineva perfect pentru ele, chiar si in imperfectiunile lui.

Femeile, firi mai romantice, numesc acel cineva „sufletul pereche”, fiind mai perseverente in goana dupa el. Insa tocmai aceasta goana le impiedica sa-l gasesca!

Psihologul Jean Cirillo, care are o experienta de 25 de ani in meserie si este fostul presedinte al Diviziei de Femei a Asociatiei de Psihologie din New York, spune ca goana dupa sufletul pereche este o irosire a timpului care nu genereaza nimic altceva decat frustrari si dezamagiri.

Conceptul hollywoodian al sufletul pereche este sortit esecului. Potrivit acestuia, daca iti intalnesti sufletul pereche veti trai impreuna fericiti pana la adanci batraneti, iar daca nu-l gasesti, te paste nefericirea. Statistic, cu sapte miliarde de oameni este cel putin dificil sa-l gasesti pe acel cineva perfect pentru tine, spune profesorul Cirillo.

„Sufletul pereche este un mit derivat din mitologie potrivit caruia undeva in lume exista cealalta jumatate a ta care intregeste creatia divina. Dar este un mit, un fals, la fel ca Mos Craciun si Zana Maseluta, care se destrama pentru ca pentru materializarea ideii ai nevoie de o persoana reala”, spune psihologul Jean Cirillo.

Ea mai atrage atentia ca stabilirea unui ideal de suflet-pereche ne impiedica sa ne bucuram de oamenii din viata reala, de parteneri sau de potentiali parteneri, pentru ca – indiferent de calitati – intotdeana va exista o prapastie intre barbatul ideal si cel real.

Un iubit imaginar va fi intotdeauna mai bun decat unul real, „pentru noi ii dictam pasii”, spune Cirillo.

Specialistul in psihologie recomanda celor care nu si-au gasit inca sufletul pereche sa nu il mai caute. „Nu trebuie sa-ti cauti jumatatea, sa pui etichete precum Wrong sau Mr. Nobody, ci pur si simplu sa fii suficient de deschis ca om pentru a permite crearea unei legaturi amoroase cu un om care este potrivit tie pe termen lung, nu neaparat pana moartea va v-a desparti”, conchide Cirillo.

Atunci când se despart, foștii iubiți devin de multe ori dușmani. Ciudat mod de a-ți arăta recunoștința. Cei doi ar trebui să rămână prieteni. Când iubirea se transformă în prietenie, sentimentele de vinovăție dispar, la fel ca și senzația că ai fost înșelat, exploatat. În realitate, nu se pune problema de exploatare. Pur și simplu, ați fost orbit de energia biologică.

Eu vorbesc de alt tip de iubire. Aceasta nu se încheia într-o relație de prietenie, ci începe printr-o asemenea relație.

Ea începe în tăcere, în luciditate. Această iubire este propria voastră creație, deci nu este oarbă.

O asemenea iubire poate dura de-a pururi, devenind din ce în ce mai profundă.

Sensibilitatea ei este imensă. Cel care practică acest tip de iubire simte nevoia partenerului înainte ca acesta să înceapă să vorbească. Am cunoscut personal câteva cupluri(un număr foarte mic ce-i drept) care nu au căzut în iubire, ci s-au înălțat pe aripile ei. Cel mai miraculous aspect mi s-a părut faptul că acești oameni nu mai trebuia să își vorbească. Dacă bărbatului îi era sete, iubita îi aducea apă, fără ca el să ceară acest lucru. Totul se desfășura prin sincronicitate. Dacă persoanei iubite îi era sete, la fel trebuie să-ți fie și ție. Transferul de idei și senzații se produce instantaneu. Cuvintele nu mai sunt necesare. Jocul energiilor este direct; nu mai are nevoie de limbaj.

O asemenea iubire nu așteaptă nimic de la celalalt. Ea îi este recunoscătoare că acesta acceptă ce are ea de oferit. Nu se simte amenințată, pur și simplu pentru că nu există nici o amenințare la adresa ei.

Într-o asemenea iubire, sexul se poate întâmpla să apară spontan, dar apoi va dispărea cu lunile, iar în final va dispărea cu totul. De altfel, chiar și atunci când se produce, el nu mai are nimic s3xual. Este doar o manieră de a fi împreună, de a fuziona cu celalalt,un efort de a atinge profunzimea celuilalt. S3xualitatea nu mai are nimic de-a face cu reproducerea biologică.

Cei doi iubiți înțeleg treptat că în timpul actului amoros nu fuzionează decât trupurile lor. De aceea, încetul cu încetul, s3xul dispare din viața lor, iar între ei începe să se producă un alt tip de întâlnire, la nivelul energiilor. O simplă ținere de mâini poate însemna mai mult decât orice orgasm, căci este suficientă pentru ca energiile lor să fuzioneze.

Nu mă interesează numele tău…Vreau să știu după ce tânjești și dacă ai îndrăzneala să visezi la împlinirea dorințelor inimii tale…

Nu mă interesează ce vârstă ai. Te întreb dacă vei risca să pari un prost pentru dragoste, pentru vise, pentru aventura de a fi viu.

Nu mă interesează ce planete sunt în cuadratură cu luna ta.Vreau să știu dacă ai atins centrul inimii tale, dacă ai fost deschis la trăirile vieții ori ai devenit contractat și închis de frica unei noi dureri.

Mă întreb dacă poți să trăiești o durere, a mea sau a ta, fără să faci nimic pentru a o ascunde dar acționând pentru a o micșora sau pentru a o transforma.

Vreau să știu dacă poți să trăiești o bucurie, a mea sau a ta, dacă poți să dansezi sălbatic și să lași extazul să te umple din cap până în picioare fără să ne atenționezi să fim atenți, realiști sau să ne amintești de limitările unei ființe umane.

Nu mă interesează dacă ceea ce îmi spui este adevărat.Vreau să știu dacă poți să dezamăgești uneori pe cineva pentru a rămâne sincer față de tine însuți, dacă poți suporta acuzațiile oamenilor și să nu-ți trădezi propriul suflet.

Vreau să știu dacă poți să trăiești un eșec, al tău sau al meu, și totuși, să stai pe malul unui lac liniștit și să strigi către luna argintie „Ești atât de frumoasă!”.

Nu mă interesează unde locuiești și cați bani ai. Vreau să știu dacă, după o noapte de durere și disperare, istovit, rupt, te poți ridica și face ce este necesar pentru Viață.

Nu mă interesază cine ești și cum ai ajuns aici. Vreau să știu ce te susține din interior, când toate celelalte se prăbușesc. Vreau să știu dacă poți să rămâi singur cu tine însuți și dacă îți place cu adevărat propria-ți companie în clipele de singurătate.

Mereu grăbit și ocupat trecusem,fără intenție,pe lângă lucruri importante. Fără acești oameni n-aș fi știut niciodată ce om extraordinar pot fi. Vă mulțumesc la toți – prieteni vechi și noi, cunoștințe și romantici de peste tot – vă mulțumesc pentru ajutorul pe care mi l-ați dat,atunci când aveam mai mare nevoie de el.

Am fost unul dintre acei oameni care visa fără încetare. Așadar,nu aveam un singur vis, aveam o mulțime de vise. Dar cel mai mult îmi doream să fiu fericit împreună cu EA, să formăm o familie, să fim fericiți și să îmbătrânim alături. Nu spun că totul era perfect,aveam și eu momentele mele de criză,dar știam mereu să mă opresc la vreme și să caut o soluție de rezolvare într-o problemă delicată.

De fiecare dată vorbeam despre problema pe care o aveam și problema se termina într-un zâmbet, într-o îmbrățișare și o vorbă dulce. Și totul era ca mai înainte.

Problemele pe care le-am avut n-au distrus iubirea ce o purtam,au făcut-o mai puternică și mai mult decât atât, m-au îmbărbătat mai mult decât eram până atunci. Acum,însă,nu mai am decât amintirea unui trecut frumos și dragostea pe care vreau s-o păstrez în mine pentru dreptul de a trai viața care mi-a fost dată. Îmi spuneam deseori cât de mult mi-ar plăcea să fac munca pe care o fac alții,de fapt,îmi plăcea creativitatea,dinamismul, călătoriile,îmi plăcea să învăț și să împart lucrul ăsta cu ceilalți.

Acum,am rămas singur cu toate astea: cu amintirile și visele mele. Să fiu eu atât de puternic încât să trăiesc de acum pentru prezent și pentru trecut?

Îți mulțumesc că ultimele tale gânduri au fost pentru mine și am să le păstrez cu drag în suflet. Așteaptă-mă la granița dintre lumi pentru că am să încerc mereu să ajung la tine. Îți mulțumesc pentru toate câte mi-ai spus de când nu mai ești în această lume. Îți mulțumesc pentru viitorul pe care mi-l arăți prin fiecare lucru din jurul meu. Îți mulțumesc că, deși în altă lume, în cele mai grele momente pentru mine, ai găsit puterea de a-mi fi alături. Aș vrea să-ți pot promite că voi împlini tot ceea ce ne-am visat. Îmi doresc să reușesc, dar acum n-am puterea de a mă aduna și de a continua. Ajută-mă tu iubito, ajută-mă așa cum ai făcut-o mereu.

Ar trebui să mulțumesc cuiva pentru toate astea… Mulțumesc,Doamne…

La naiba, nu mai sta acolo așteptând ca ea să te sune. Du-te după ea pentru că asta ar trebui să faci când iubești pe cineva, nu să aștepți să-ți dea ea un semn care ar putea să nu vină niciodată.Până nu e prea târziu…

Nu lăsa oamenii să fie o simplă întâmplare pentru tine. Ea nu este o nenorocită de emisiune TV sau o tornadă care ți se întâmplă. Sunt oameni pe care poate i-aș fi iubit dacă s-ar fi urcat într-un avion sau ar fi alergat pe stradă după mine sau m-ar fi sunat beți la 4 noaptea pentru că trebuia să-mi vorbească chiar atunci și pentru că nu vroiau să regrete asta. Chiar dacă sunt poate singura persoană care face lucruri nebunești pentru alții ce nu ar da doi bani pe asta sau nu s-ar comporta ca niște idioți sau să fie complet vulnerabili și onești.

Să faci pe cineva să se îndrăgostească de tine este ușor și nu poți să stai acolo speriat, respirând în telefon. Nu este idea tuturor despre ce este dragostea, dar este ceea ce cred eu că ar trebui să fie, pentru că eu așa fac. Așa că du-te strigă-i dragostea ta, și fii cu ea în moduri în care contează pentru că asta este frumos și este generos și asta înseamnă să iubești pe cineva. Este nepoliticos și nesigur, dar nu contează.

În fiecare zi, fiecare din noi își creează propriul destin. Unii scriu poezii, alții scriu articole pe bloguri, alții sădesc un pom. Fiecare e un creator care își exprimă prin creațiile sale dragostea și trăirile sale. Dragostea, cum a sugerat și Moliere , este cel mai puternic sentiment din univers, însă eu consider că inteligența nu este mai puțin importantă. Fără inteligență am fi incapabili de a crea ceva, am fi incapabili de a exprima sentimentele și trăirile noastre.

Dragostea este sentimentul nostru, este starea noastră sufletească, iar inteligența materializează acest sentiment prin creație. Astfel inteligența devine un punctul de tranziție dintre dragoste și creație. Revenind , viața fără dragoste nu ar fi viață, iar dragostea fără creație nu ar mai fi dragoste.

Viață, dragoste și creație; par a fi simple cuvinte cu un sens ușor descifrabil, însă aceste cuvinte conțin întregul sens al existenței noastre!

Zgomotul pașilor mei pe șoseaua umedă, inima bătându-mi mai tare și vântul care îmi mângâie fața ca atingerea unor aripi de înger. Și brusc mă opresc și privesc în urma mea. Mă uit și nu văd nimic, decât lumini difuze, oameni răzleți și strada de-abia atinsă de picăturile de ploaie.

Încerc să mă rup de tot ce simt, dar nu pot pentru că inevitabil gândul îmi fuge la tine. La cea pe care o caut cu disperare și pe care nu am găsit-o încă.Continui sa merg spre casă cu aceeași neliniște în suflet, și mă gândesc dacă vreodată te voi întâlni.

Mi-e atât de frică de faptul că într-o zi s-ar putea să o iau la stânga în loc de dreapta, s-ar putea să plec de acasă cu cinci minute mai devreme sau mai târziu și astfel nu ne vom mai întâlni….sau pur și simplu că într-o zi vom trece unul pe lângă celălalt fără să ne privim. Dar oare dacă ne-am privi ne-am recunoaște?

Am avea curajul să ne ascultăm din nou sufletele sau ne-am conforma acestei lumi rigide și reci crezând că totul e o întâmplare, o senzație trecătoare? Mă doare fiecare clipă în care nu ești cu mine, și deși te simt mă întreb cum ești acum? Mă întreb dacă și tu închizi ochii noaptea și lași vântul să-ți mângâie fața gândind că sunt eu.

Mă întreb dacă uneori, poate inconștient, mergi pe stradă și mă cauți cu privirea printre atâtea chipuri… De multe ori mă rog în șoaptă pentru ca tu să fi rămas aceeași, mă rog ca Cerul să ne permită să ne întâlnim din nou, mă rog să nu fi poposit prea departe de mine și mă rog ca drumul spre tine să nu fie prea de lung și greu. Când va fi să ne regăsim va trebui să te iau în brațe și să îți cer iertare. Ți-am greșit atât de mult, dar am făcut-o doar din setea nebună de a te afla.

Să mă ierți că ți-am căutat sărutările și dragostea la altele și uneori am crezut că te-am găsit, să mă ierți că mi-am irosit lacrimile pe altele, deși simțeam că tu nu ai venit. Să mă ierți că te-am lăsat singură atunci când aveai nevoie de o alinare, și să mă ierți că nu am fost lângă tine ca să-ți șterg tristețea din suflet…

Promit că atunci când te voi întâlni să îți dăruiesc iubirea mea necondiționată, să-mi deschid sufletul așa cum nu am făcut cu nimeni, și să nu mă folosesc de nici o armă ascunsă pentru a te cuceri….pentru că în definitiv totul se rezumă în a ne privi în ochi, nu-i așa?

De nenumărate ori când îți spuneam te iubesc tu mă întrebai de ce?. Și eu îți răspundeam invariabil “nu știu…”. Este atât de greu de transpus în cuvinte sentimentul care rezultă în definitiv din fapte mici. Știam doar…pentru că ești tu…

Te iubesc pentru felul în care vorbești. Tot timpul gata să argumentezi, tot timpul pregatită să te contrazici. Pentru cum schimbi brusc subiectul după starea de spirit, uneori întrerupându-mă la mijlocul frazei. Pentru cum nici măcar nu îți dai măcar silința să pară că mă asculți, atunci când vorbesc despre lucruri care nu te interesează, când îți spuneam te iubesc dar ești prezentă sută la sută când vine vorba de a da sfaturi de viață, comportament și a interpreta psihologic toate atitudinile, remarcile și comportamentul oamenilor.

Tot timpul directă, exemplificând, spunând ceea ce ai de spus fără ocolișuri sau “perdele”. Pentru cum te enervezi și te agiți, vorbind tare și înfocat când îți aperi punctul de vedere când vine vorba de lucrurile importante pentru tine. Pentru atitudinea deschisă și dezinhibată, pentru raționamentele tale ireproșabile. Pentru că ești puternică și slabă, femeie independentă și dură, sensibilă și care necesită protecție și ajutor.

Pentru că orice faci, nu îți pierzi feminitatea. Pentru că într-o clipă ai vazut și înțeles părți ale mele(nevoi, calități și defecte) pe care oameni din jurul meu nu le-au observat deși mă cunosc de o viață. Pentru că mă simt bine lângă tine și pot să fiu eu, fără măști, fără cenzură, fără frică de judecată. Pentru că îți spuneam te iubesc. Ești ca o piesă de puzzle care s-a așezat perfect în viața mea. Pentru că mă faci să visez și mă surprinzi în fiecare zi. Pentru că mă atragi ca un magnet din toate punctele de vedere. Pentru cât de frumoasă ești indiferent de ce faci sau cum ești îmbracată, pentru cum ți se ondulează părul în ploaie, pentru cum râzi, mergi, mănânci ciocolată sau bei vin, pentru cum ai trecut peste probleme, ții țigara în mână sau dansezi. Pentru că plângi și râzi, pentru că mă lauzi și mă cerți, pentru că îmi închizi telefonul în nas când te superi.

Pentru umanitatatea ta, pentru… că ești tu.

Al sufletului zbucium, nu-l cunoaște nimenea, destinul nu îl știe, poate doar eu.. . poate și tu… însă se oglindește durerea în tot ceea ce fac și mătasea albastră a florilor de vară, mă vor chema iarăși spre infinit.

Și voi cunoaște poate odată o altă iubire, ce se naște iubind spre nemurire, o dragoste uitată undeva, în haosul de nedescris, visând la clipe dintr-un tărâm de vis, doar pentru mine… interzis!… căci și astăzi și mâine, la poarta sufletului meu… rămâi doar tu stăpână mereu…

Iubirea e o gingașă floare, care surâde numai atunci când este privită de doi îndrăgostiti, de două suflete… Oare iubirea asemeni unei flori se va usca? Poate,… dar amintirea ei va rămâne ca o petală a speranței, și a așteptării… Visează dacă poți… în această cupă a dragostei!

Am alergat prin viață fără să-i știu adevarata-i față, simțeam că ceva din mine lipsește… am căutat, am căutat și am găsit un suflet bun, curat! Am știut din prima clipă că viața mea-i acuma întregită. Pentru tine am să fiu un râu de lacrimi uneori, pentru tine am să fiu o scară ce urcă pan’ la nori, pentru tine am să fiu flacăra ce persistă prin apă, voi fi o lacrimă de dor ce curge nemângâiată!

Te rog, privește înapoi și spune dacă mă mai iubești… Stau acum singur, plâng și amintirile și vorbele pe care mi le-ai șoptit cândva le aud în noapte,… încerc să te caut printre ele, dar totul îmi apare ca un coșmar, un vis urât din care nu mă pot trezi oricât de mult eu aș încerca… singura scăpare este prezența ta, dar tu ești atât de departe,… departe, dar nu și de inima mea, căci niciodată nu am încetat să te iubesc. De aceea mi-aș mai dori un singur lucru… să te am aproape pentru a te privi în ochi și asta mi-ar fi de-ajuns să nu te mai las să pleci!

Te iubesc atât de mult… te vreau lânga mine, te doresc și astăzi în preajma mea, fiecare clipă o număr, fiecare cuvânt al tău îl aud șoptind, răsunând în gândurile mele.