Ce stim despre viata pe Pamant?

Inimă Albastră

Ce stim despre viata pe Pamant? Ati putea spune ca traim pe Pamant, deci, cunoastem formele de viata existente pe planeta noastra si unii dintre noi, cunosc si cum a aparut viata. Daca ati ales raspunsul cel mai simplu, adica… creatia biblica, atunci puteti afla in continuare care sunt alternativele. Pentru ceilalti mai sceptici, vom incerca sa descoperim problemele intampinate in rezolvarea acestei dileme, de unde exista aceasta incertitudine si de ce.

Ce stim despre originea vietii pe Pamant?

Desi evolutionismul arata cum a evoluat viata pe Pamant, in ceea ce priveste originea vietii, exista multe intrebari la care cercetatorii incearca sa le gaseasca raspunsul. Cum au aparut aminoacizii si nucleotidele? Cum au fost acestia asamblati in macromolecule (proteine sau acizi nucleici)? Cum s-au putut reproduce? Cum au format prima celula? Cum celulele au format organisme simple iar mai apoi complexe?

Aminoacizii sunt compusi cu functiune mixta ce se leaga pentru a forma proteine. 22 aminoacizi se unesc in secvente diferite pentru a forma sutele de tipuri de proteine din corpul nostru. Celulele noastre au capacitatea metabolica de a produce 10 tipuri de aminoacizi ce sunt folositi pentru construirea proteinelor. Restul trebuie procurati din alimentatie. Toti aminoacizii contin elemente precum carbon, oxigen, hidrogen si nitrogen. Doi aminoacizi contin si sulf.

In anii 50, biologii si nu numai, erau in cautarea originii vietii. In toata lumea, comunitatile stiintifice examinau ce fel de mediu ar fi fost necesar pentru ca viata sa ia nastere. In 1953, Stanley L. Miller and Harold C. Urley, au realizat un experiment ce avea sa schimbe investigarea stiintifica asupra originii vietii.

Miller a luat molecule ce se credea ca reprezinta o majoritate in atmosfera timpurie a Pamantului si le-a pus intr-un sistem inchis.

Au folosit metan, amoniac, hidrogen si apa. Apoi, au adaugat un curent electric in sistem, pentru a simula fulgerele. Analiza experimentului s-a facut prin cromatografie, un procedeu fizico-chimic de separare a substantelor dintr-o solutie. Dupa o saptamana, Miller a observat ca un procent de 10-15% din carbon, acum era in forma unor compusi organici. Doua procente din carbon au format cativa aminoacizi, folositi pentru a alcatui proteinele. Poate cel mai important, experimentul lui Miller a aratat ca compusii organici precum aminoacizii, esentiali celulelor vii, pot fi realizati usor in conditiile existente acum miliarde de ani in urma pe Pamant. Asta bineinteles, daca nu ne-am inselat in privinta compozitiei atmosferei Pamantului de acum 3,6 miliarde de ani.

Aceasta descoperire a inspirat o multime de alte experimente, iar oamenii de stiinta au fost foarte optimisti cu privire la intrebarile despre originea vietii. Ei credeau ca in cateva decenii toate intrebarile isi vor gasi raspunsul. Insa asta s-a dovedit a fi abia inceputul.

Recent a aparut un val de scepticism cu privire la experimentele lui Miller si Urley, in special datorita compozitiei folosite in experimente, ce este posibil ca aceasta sa nu fie asemenea atmosferei existente acum 3,6 miliarde de ani. O alta obiectie este ca experimentul a necesitat multa energie. Desi se stie ca fulgerele erau un fenomen des intalnit pe Pamant, ele nu erau continue precum in experimentul Miller-Urey.

Multi dintre compusii realizati in experiment, astazi stim ca exista si in afara spatiului terestru. Pe 28 septembrie 1969, un meteorit a cazut in Murchison, Australia. S-au recuperat doar 100 kg, iar in urma analizei s-a descoperit ca meteoritul era bogat in aminoacizi. Au fost identificati peste 90 de aminoacizi, dintre care 19 sunt gasiti si pe Pamant.

Daca aminoacizii pot supravietui in afara atmosferei terestre in conditii extreme, asta inseamna ca este posibil, ca viata pe Pamant sa fi inceput altundeva.

Parerile sunt impartite cand vine vorba despre originea vietii: unii sustin ca viata are origini extraterestre, altii sustin ca viata a aparut in atmosfera, iar altii cred ca a aparut in mari si oceane. Oricum ar fi, in toate cazurile, aminoacizii reprezinta caramida vietii.

Deocamdata, nu stim cu siguranta care este originea vietii. Poate noi, sau copiii nostri vor gasi raspunsurile la aceste intrebari.

Ce stim despre vietatile de pe Terra?

Biologistii au descris si clasificat pana astazi aproximativ 1,7 milioane de specii de plante si animale, dar se estimeaza ca in natura exista peste 5 milioane de specii. Majoritatea pestilor si reptilelor sunt deja identificate, insa au ramas foarte multe inca necunoscute.

Taxonomistii au clasificat aproximativ o cincime din nevertebratele care exista pe Pamant, iar numarul speciilor necunoscute poate fi mai mare. Aproximativ alte 4 milioane de insecte nu au fost inca examinate si denumite. Aproximativ 500.000 de paienjeni si rude ale lor sunt inca neidentificate. Plus multe alte creaturi acvatice, de la melci pana la spongieri, raman inca necunoscuti.

Nu am reusit sa exploram decat aproximativ 5% din oceanele Pamantului si cine stie ce vietati parca din alta lume ar putea ascunde acestea?

Este clar, nu cunoastem toate speciile existente pe Pamant. Avem inca multe de descoperit. Exista insa si oameni carora diversitatea vietii pe Pamant nu li se pare fascinanta si cauta animale necunoscute prin legende si mituri. Acestia se numesc criptozoologi.

Monstrul din Loch Ness, Big foot, Yeti, sunt doar cateva subiecte ce preocupa criptozoologii.

Termenul de criptozoologie provine din limba greaca (limba greaca: κρυπτός, kryptós, ascuns; ζῷον, zôon, animal; si λόγος, logos, stiinta). Pe scurt, criptozoologia este o pseudostiinta care se ocupa cu descoperirea speciilor a caror existenta nu a fost dovedita. Pentru a descoperi noi specii nu trebuie sa ne numim criptozoologi si sa pornim in cautarea unor animale legendare. Este suficient sa mergem intr-o jungla si sa ne dam cu miere pe corp. Exista peste 12000 de specii de furnici si despre majoritatea nu stim nimic.

In fiecare an, oamenii de stiinta descopera aproximativ 18.000 de noi specii de plante si animale. Doar in ultimii ani s-au descoperit 70 de noi specii de reptile si 400 de specii de pesti.

In comparatie cu cunostintele de acum 1000 de ani, astazi cunoastem foarte multe lucruri despre lumea inconjuratoare. In comparatie cu cunostintele pe care le vom avea peste 1000 de ani, stim foarte putine. Mai avem multe de descoperit, insa pentru cei care nu se multumesc cu ipoteza creatiei si vor sa inteleaga cum functioneaza lumea din jurul lor, cum poate aparea viata pe o planeta, singura cale este sa cercetam si sa ne punem intrebari.

         

Leave a comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Articolul anterior Articolul următor