Dragostea constă în dorința de a da ceea ce este al tău altuia…

Dragostea constă în dorința de a da ceea ce este al tău altuia și de a simți fericirea acestuia ca și cum ar fi a ta. Două suflete pierdute în haosul lumii, se găsesc și devin unul. Ele alcătuiesc un tot unitar, se completează și astfel ajung la împlinire.

Toate acestea ne duc la o singură soluție: au găsit dragostea adevărată. Nimeni nu poate vorbi despre dragoste până nu a simțit-o personal. Asta pentru că atunci când iubești, te schimbi, nu mai ești doar “Tu”, ci sunteți “voi”, sunteți doi dar totuși unul. Astfel ajungeți să împărțiți tot, să vă însușiți anumite trăsături unul de la celălalt, să gândiți și să simțiți la fel. Atunci când partenerul este trist, și tu ești trist, când exultă de bucurie, simți la fel ca și el, când inima îi tresaltă de dragoste, și a ta va reacționa la fel.

Și toate acestea doar pentru că inimile vi s-au unit și sunt legate cu firul invizibil al dragostei adevărate. Când există o astfel de dragoste în relația noastră, ne dorim să împărțim tot ce avem și cel de lângă noi, doar altfel nu i-am fi oferit inima noastră. Astfel i-am dat cel mai prețios lucru: i-am încredințat viața noastră, dragostea adevărată pe care o simțim o dată în viață, dragostea care n-a făcut să vedem totul mai frumos.

Odată ce i-am oferit acest cadou, tot ce avem ne aparține și cu toate acestea simțim că nu am dăruit suficient, am vrea să dăm cât mai mult, să dăm totul pentru aceea persoană, deoarece simțim că și noi primim tot ce și-ar putea dori un om. O dragoste adevărată ne aduce o fericire de nedescris în suflet, o fericire dublă, deoarece prin dragoste s-au însumat sentimentele noastre cu cele ale persoanei iubite.

Astăzi buzele tale mi-au adus nemurirea. Știai că sufletele care plâng neîncetat nu pier niciodată?

     

Leave a comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Articolul anterior Articolul următor