Se spune că o lacrimă are rădăcini mai adânci decât un zâmbet. Suferința naște poezie ? Sau suferința este poezie ? Cert rămâne faptul că marile capodopere au fost realizate în și prin suferință. Istoria a demonstrat-o în nenumărate rânduri.

Cu toții suferim. Suferim pentru că așa trebuie. Așa e croită lumea. Tot de noi oamenii. Noi am făcut ca suferința să devină o condiție esențială a vieții pe pământ.

Acum, faptul că suferința pe care o îndurăm, e de mai multe feluri (în principal sunt două la număr) suferința trupească și suferința morală, adică sufletească, precum mustrarea de conștiință, întristarea, deznădejdea, îndoiala, mânia, ura …nu face obiectul nostru discutat aici de a cataloga suferința pe sentimente. Totuși de reținut este ce ne spune Biblia și Biserica, și anume faptul că « Suferințele din lume sunt urmare a căderii omului din rai » (Facere 3,16) și « sunt urmări ale păcatului » (Iov 4,8 ;Pilde 22,8 Ieremia 4,18). De asemenea ele sunt «pedepse pentru păcate »(Levitic 26,24-28). Dar de vom primi toate suferințele cu răbdare și mulțumire, ne vor aduce mare folos duhovnicesc, spre mântuirea sufletului.

Nu-i așa că suferiți atunci când vă doare stomacul pentru ca nu ați mâncat sănătos, sau când vă doare capul pentru că nu mai contracarați stresul zilnic, cu puțină mișcare în natură ;sau poate suferiți când pierdeți un pariu la fotbal pentru că sunteți orgolioși,egoiști și plini de avarism, ori poate suferiți când vedeți că alții au bani și voi nu, și da, mai suferiți foarte mult când nu vă găsiți partenerul ideal așa cum îl doriți să fie și nu știți să apucați îndeajuns ce primiți între timp și vă treziți că sunteți singuri.

Și aș mai vrea să-ți spun ceva… O poveste de dragoste vrednică să fie numită astfel nu va avea un sfârșit. Nu se va încheia într-o despărțire dureroasă. Ci va dura până la moarte! Și nici cele mai mari valuri nu o vor putea distruge.

Write A Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.